Lipsa menstruatiei sau amenoreea primara, se poate produce atat in cursul pubertatii cat si mai tarziu de-a lungul vietii sexuale active.

     Amenoreea primara se refera la lipsa menstruatiei dupa varsta de 16 ani, in conditiile in care nu a existat inca nici un ciclu menstrual.

     Amenoreea secundara reprezinta lipsa menstruatiei in conditiile in care ciclurile menstruale s-au instalat deja. Desigur, in cazul amenoreei secundare primul lucru la care trebuie sa ne gandim este sarcina, desi exista multe alte motive pentru care pot exista intarzieri sau tulburari ale ciclului menstrual.

     Simptomul acesta trebuie perceput nu ca o boala ci ca o tulburarea, si rar reprezinta manifestarea vreunei afectiunii. Oricum, necunoscand cauza intarzierii ciclului aceasta poate fi un motiv de preocupare si ingrijorare de multe ori nejustificata. Cu ajutorul unor minime investigatii si cateva intrebari din partea medicului examinator necesare pentru orientarea acestuia, se va putea depista cauza amenoreei si vor fi luate masurile adecvate.

Semne si simptome

          Ceea ce indica sa instalat amenoreea este lipsa ciclului menstrual. Exista o diferenta in ceea ce priveste amenoreea secundara si primara.

          Vorbim de amenoree primara atunci cand pana la varsta de 16 ani nu a existat nici un ciclu menstrual. Atunci cand nu exista cicluri menstruale timp de trei pana la sase luni, sau chiar mai mult, dupa ce au existat cicluri normale, vorbim de amenoree secundara.

          In functie de cauza care sta la baza amenoreei vor putea fi observate si alte semne asociate, cum ar fi: lactatia, cefalee, tulburari emotionale, caderea parului sau pilozitate faciala excesiva.

Cauzele

Amenoreea primara

           Se considera ca amenoreea primara afecteaza cel putin una din 1.000 de tinere fete. Cele mai frecvente cauze ale acesteia sunt urmatoarele:

          Anomalii cromozomiale. Anomaliile structurale sau de numar ale cromozomilor implicati in dezvoltarea sexuala si reproducere pot duce la o pierdere prematura a ovulelor si foliculilor implicati in ovulatie si menstruatie.

          Tulburari ale secretiei hormonale ale hipotalamusului. In cazul amenoreei de origine hipotalamica ne confruntam cu o tulburare de secretie a hormonilor endocrini ai hipotalamusului, o glanda endocrina situata la baza creierului, in structura osoasa a osului sfenoid numita saua turceasca, cu rol in reglarea a intregului sistem endocrin, a unor functii importante a organismului si cu posibile implicatii si in reglarea ciclului menstrual. Efortul fizic intens, tulburari ale alimentatiei precum anorexia, stresul emotional si psihologic excesiv, toate acestea pot contribui la dereglarea functiilor normale ale hipotalamusului. Tumorile hipotalamice, intr-o mai mica masura, pot tulbura ciclurile menstruale.

     Afectiuni ale glandei pituitare. Glanda pituitara este o alta glanda situata la baza creierului, numita si hipofiza, ce poate afecta prin tulburare functiei proprii ciclurile menstruale. 

     Lipsa sau incompleta dezvoltare a unor organe ale aparatului reproducator feminin. Anumite probleme pot aparea in perioada fetala si in dezvoltarea embriologica a organelor sexuale, situatii in care anumite pati sau organe intregi pot lipsi: de exemplu uterul, colul uterin sau vaginul. In oricare dintre aceste variante, datorita dezvoltarii incomplete, nu se vor putea produce ciclurile menstruale. 

     Anomalii structurale ale vaginului. Obstructiile vaginale pot impiedica existenta unor cicluri menstruale normale. Prezenta unor structuri membranare dezvoltate din peretele vaginal si care obtureaza tractul vaginal, poate bloca fluxul sanguin endometrial din perioadele menstruale.

Amenoreea secundara

     Aceasta este mult mai frecvent intalnita decat cea primara. Exista mult mai multe cauze pentru amenoreea secundara :

Sarcina. La femeia in perioada reproducatoare, sarcina reprezinta cea mai frecventa cauza de amenoree. Atunci cand ovulul este fecundat si se implanteaza in mucoasa uterina (endometru) nu vor mai urma cicluri menstruale, endometrul suferind transformari pentru a hrani oul in dezvoltare si pentru a forma placenta materna, el ne mai fiind eliminat prin menstruatie.  

Contraceptivele. Unele femei care utilizeaza pentru contraceptie pilulele orale pot avea unele tulburari ale ciclurilor menstruale. La oprirea contraceptivelor orale pot trece intre trei si sase luni pana la restabilirea ciclurilor menstruale regulate si ovulatia normala.

Alaptatul. Mamele care alapteaza pot avea adesea amenoree. Chiar in cazurile in care ovulatia se produce, menstruatia poate lipsi. In acestea cazuri se va putea constata mai dificil o eventuala sarcina, ea ne putand fi evidentiata prin amenoree.

Stresul. Stresul mintal poate altera temporar functionalitatea normala a hipotalamusului – structura neurologica cu rol in reglarea si controlul intregului sistem endocrin, a secretiilor de hormoni ai glandelor si implicit a ciclului menstrual. In consecinta ovulatia si menstruatia se pot opri ca urmare a unui stres menta si/sau emotional puternic, reluare ciclurilor normale urmand a se face dupa trecerea perioadei respective. 

Medicamentele. Cu certitudine o serie de medicamente pot altera ciclul menstrual. Dintre acestea putem enumera: antidepresivele, antipsihoticele, chimioterapicele anticanceroase, corticoizii, etc.

Bolile cronice. Este cunoscuta o instalare a amenoreei in bolile cronice grave. In anumite cazuri acest simptom poate fi la debutul bolii. Ciclurile menstruale se vor reinstala dupa tratamentul si recuperarea corespunzatoare.

Balanta hormonala. O cauza comuna a ciclurilor menstruale neregulate este sindromul de ovar polichistic. In cadrul acestui sindrom se inregistreaza nivele relativ ridicate si sustinute de hormoni sexuali (estrogeni dar si androgeni) fiind mai greu realizabila fluctuatia hormonala normala a ciclului menstrual. De multe ori ovarul polichistic este asociat obezitatii, sangerarilor uterine abundente la ciclu (meno/metroragii), acnea, exces de pilozitate faciala, in afara tulburarilor de ciclu menstrual clasice.

Greutatea scazuta a corpului. Greutatea corporala prea mica poate fi urmata de intreruperea sintezei normale a mai multor hormoni si ca urmare afectarea ovulatiei si menstruatiei. Femeile care au grave tulburari in alimentatie, intalnite in sindroame precum anorexia sau bulimia, pot avea schimbari anormale in cadrul sistemului endocrin cu tulburarea ciclurilor menstruale.

Efortul fizic excesiv. Intreruperea ciclurilor menstruale cu amenoreea secundara, pot fi intalnite si la sportivele de performanta si mai ales in perioadele de antrenament intens (cantonamente si competitii). Sporturile respective in care sunt frecvent intalnite astfel de probleme sunt: atletismul (in special alergatul pe distante mari – maraton), gimnastica dar si baletul, etc. Dar trebuie specificat ca mai multi factori in cazul unei sportive de performanta intervin in tulburarea ciclurilor menstruale, si anume: compozitia reduca in tesut adipos a organismului, stresul, consumul mare de energie, etc.

Tulburari in functionalitatea normala a tiroidei. Afectiuni ale glandei tiroide sunt frecvent implicate in afectarea ciclurilor menstruale. Afectarea tiroidei va genera o scadere si a prolactinei – hormon secretat de glanda pituitara (hipofiza anterioara) cu rol in reglarea secretiei lactate si a dezvoltarii glandelor mamare – efect ce va la randul sau consecinte asupra functiei hipotalamusului cu afectarea ciclurilor menstruale.

Tumorile glandei pituitare. Tumorile benigne ale acestei glande endocrine precum adenoamele, prolactinoamele pot cauza secretii exagerate de prolactina care pot interactiona cu secretia regulata de hormoni implicati in reglarea ciclului menstrual. O parte din aceste tumori pot fi tratate prin administrarea unor medicamente, intr-o alta categorie fiind necesara interventia chirurgicala.

Leziunile uterine. Conditiile in care la nivelul uterului pot exista structuri ce impiedica eliminarea sangelui menstrual la ciclu, pot fi cauzatoare de amenoree. Dintre afectiunile sau interventiile ce pot cauza astfel de leziuni enumeram: fibroamele uterine (mai ales cele dezvoltate predominant submucos), chiuretajele, cezarienele, etc. Ca urmare a acestor piedici in evacuarea normala a continutului uterin la ciclurile menstruale, acestea vor avea ori un aspect anormal, atunci cand sangele se va evacua dupa o perioada de stagnare in cavitatea uterina, ori se va instala amenoreea in situatia unei obstructii complete. 

Menopauza prematura. Menopauza in general se instaleaza la o varsta mede de 51 de ani. Daca aceasta se instaleaza inaintea varstei de 40 de ani, o numim menopauza prematura. Lipsa functiei de sinteza hormonala a ovarelor se va asocia cu scaderea in circulatie a hormonilor estrogeni si ca urmare a ciclurilor de ingrosare si apoi descuamare a endometrului (mucoasei uterine) cu implicatie directa asupra menstrelor. Menstruatia prematura poate fi rezultat a unor factori genetici, a unor boli autoimune, dar si de cauza necunoscuta.

     Va trebui sa va prezentati la medic pentru examen de specialitate in urmatoarele situatii:

       -          cand nu ati avut inca nici un ciclu menstrual si ati trecut de varsta de 16 ani – amenoree primara,

       -          cand ciclul menstrual a lipsit doua sau mai multe luni consecutiv – amenoree secundara.

Diagnosticul si  screening-ul

      Desi amenoreea rar poate reprezenta o problema grava de sanatate, ea uneori poate reprezenta un semna de alarma pentru o serie tulburari hormonale.  

Descoperirea acestora poate lua mult timp si pot fi necesare mai multe tipuri de teste de laborator.

       Primul astfel de test pe care il va recomanda medicul (daca nu cumva il veti face acasa inainte de a ajunge la medic) este testul de sarcina. Medicul specialist va efectua de asemenea un examen ginecologic prin care se va evalua pe langa o eventuala sarcina si starea organelor genitale feminine cu eventualele elemente patologice ce ar putea sta la baza amenoreei.   

       Urmatorul pas este reprezentat de testele sanguine prin care se va determina nivelul mai multor hormoni. Se va face o evaluare si a glandei tiroide prin nivelul circulant al hormonilor acesteia (tiroxina si triiodotironina), a prolactinei, etc. Se va mai practica un test de provocare la progesteron.

      In functie de semnele si simptomele asociate cu rezultatele testelor de laborator se va stabili daca in cadrul investigarii cauzelor amenoreei mai sunt necesare si alte investigatii sau teste diagnostice. Imagistica precum tomografia computerizata, ecografia, rezonanta magnetica nucleara pot pune in evidenta eventuale tumori ale glandei hipofize, anomalii ale aparatului genital feminin, etc. 

       Ca ultima solutie se poate recurge la histeroscopie sau chiar laparoscopie mini-invaziva, tehnici invazive de examinare a organelor sexuale ce permit medicului o explorare directa.