Dupa ce tesutul bioptic este extras din organul bolnav vor urma mai multe proceduri pentru a obtine preparatul microscopic propriu-zis sub forma unor lame. Exista doua tehnici de obtinere a sectiunilor histologice cu o grosime de 5 micrometrii (0,0005 milimetrii) ce vor fi expuse pe lame de sticla pentru examinarea la microscop.
O prima tehnica este cea cu parafina pentru obtinerea preparatelor permanente ce vor avea calitatea de a fi examinate in timp indelungat. Preparatul proaspat se va introduce intr-o solutie cu rol fixator in care va sta mai multe ore, timp direct proportional cu dimensiunea preparatului. Solutie este in cele mai multe cazuri formaldehida 10% ce are proprietatea de a conserva proteinele din preparat si a impiedica denaturarea lor ulterioara. Aceasta etapa este probabil cea mai importanta in obtinerea unor preparate de buna calitate.
Preparatele fixate astfel in solutie de formaldehida vor fi introduse in masini specializate unde pe perioada noptii vor trece prin cicluri de inlocuire a apei din compozitia lor cu parafina. In dimineata urmatoare personalul calificat - tehnicienii histologi - vor prelua preparatele tisulare aflate in blocuri de parafina si vor efectua sectiunile fine cu ajutorul unui dispozitiv special numit microtom. Aceste sectiuni se vor efectua in blocul de parafina si vor contine in interiorul lor si sectiunea din materialul bioptic. Aceste sectiuni extrem de fine vor fi luate cu mare grija si vor fi expuse pe lame de sticla pentru examinarea la microscop.
Preparate astfel obtinute vor mai trece printr-un procedeu de colorare. Cei mai uzuali coloranti pentru preparatele microscopice sunt hematoxilina (un produs natural obtinut din lemnul unui arbust din America Centrala numit Haematoxylon campechianum) si anilina - un colorant artificial.
Mai sunt utilizate combinatii de coloranti cum ar fi hematoxilina - eozina ce vor colora preparatul in nuante de la roz si portocaliu la albastru. In acest fel se vor evidentia cu mai multa usurinta distinct elementele celulare.
In mod obisnuit nucleii celulelor sunt colorati in albastru inchis iar citoplasma si organitele celulare au o coloratie de diferite nuante de la roz la portocaliu.
Preparatele inghetate - extemporanee - sunt create cu scopul de a fi examinate la scurt timp dupa prelevarea biopsiei si ele nu au o calitate la fel de buna precum preparatele permanente. Anatomopatologul preia tesutul bioptic de la chirurg, il congeleaza prin intermediul unui dispozitiv specializat si va efectua sectiuni ce ulterior vor fi examinate pe lame la microscop, putand astfel oferi un rezultat chirurgului care isi va adapta abordarea chirurgicala in functie de acest rezultat.
Acesta este un procedeu rapid si cu mare utilitate pentru chirurg aducand un beneficiu important si bolnavului caruia i se va putea face interventia chirurgicala optima pentru boala de care sufera.
Ca si preparatul congelat mai pot fi obtinute informatii despre natura celulelor tumorale prin intermediul punctiei cu ac fin si expunerea celulelor pe lama. Si in acest caz lama se poate vizualiza in foarte scurt timp la microscop. Punctia poate fi ghidata ecografic, radiologic sau computer tomografic (CT).
Examinarea piesei
Examinarea macroscopica - Evaluarea piesei anatomopatologice incepe prin examinarea sa macroscopica si a biletului completat din sala de operatie. In majoritatea cazurilor fragmentele de tesut sunt de mici dimensiuni si sunt trimise impreuna acest biletul in care sunt facute anumite specificari legate de piesa - din organ provine fragmentul, din ce zona a sa, ce reprezinta, dimensiuni, etc.
De exemplu un polip sigmoidian obtinut cu ajutorul colonoscopiei va fi insotit de bilet completat cu urmatoarele date: dimensiunile polipului, suprafata (neteda sau aspra, boselata), consistenta (dura sau moale), implantarea (pediculat sau sesil), existenta sau a infiltrarii mucoasei colonului in acea arie, culoarea, friabilitatea, daca este sangerand sau nu, exprimarea in centimetrii a distantei de la anus si dispozitia pe peretele colic (anterior sau posterior), etc. toate aceste informatii fiind utile atat anatomopatologului pentru examinarea piesei cat si chirurgului pentru a-si adapta interventia chirurgicala conditiei impuse de polip, in cazul in care aceasta se va impune.
Atunci cand la anatomopatologie sunt trimise organe intregi sau parti din organe ca urmare a unor rezectii, aceste vor fi insotite de buletine care sa contina toate datele descriptive ale piesei.
De exemplu in cazul splenectomiei practicate pentru boala Hodgkin (o forma de cancer a tesuturilor limfatice) se vor completa urmatoarele date: greutatea splinei, dimensiunile (x/y/z cm), descrierea suprafetei sale, consistenta, culoarea, daca exista sau nu defecte ale capsulei, daca sunt intacte vasele din hilul splinei sau daca avem de-a face cu tromboze ale hilului acesteia, daca avem adenopatie in hil si cati noduli sunt vizibili sau afectati, dimensiunea lor, etc.
Anatomopatologul va efectua sectiuni din splina si va realiza preparate pentru examinarea la microscop din acele arii care sunt modificate patologic sau care ii par suspecte. Prin examinarea preparatelor se va pune diagnosticul de certitudine al boli hodgkiniene sau a altor leziuni. Este posibil ca nu toate sectiunile sa contina modificari patologice ci doar o parte dintre acestea, diagnosticul precis fiind foarte important si totodata o mare responsabilitate a anatomopatologului, de acesta depinzand intregul tratament ulterior. Odata cu descrierea tipului de leziuni decelate la examinarea microscopica a sectiunilor se va preciza cu exactitate si aria din care provin.
Examinarea microscopica - Aceasta consta din vizualizarea sub microscop a lamelor cu preparate din diversele tesuturi si constituirea de catre anatomopatolog a unui raport complet a tuturor elementelor patologice.
Un exemplu de astfel de raport anatomopatologic ar fi in cazul polipului sigmoidian descris mai sus urmatorul: sectiune printr-o structura polipoida cu un ax central vascular acoperit de mucoasa cu structura adenomatoasa cu predominanta tubulara (aceasta reprezinta dispozitia coloanelor celulare in interiorul mucoasei ce acopera polipul si care la nivelul colonului sigmoid este cilindric pluristratificata). La nivelul nucleilor celulari se observa un grad de hipercromatoza (ceea ce reprezinta o intensa activitate mitotica in interiorul nucleilor cu tendinta de multiplicare marcata) cu pierderea aproape completa a citoplasmei (continutul celulelor dintre nucleu si membrana celulara in care se afla organitele celulare). Nu se evidentiaza invazie stromala (adica fara tendinta de invazie a straturilor mai profunde - submucoasa, musculara, seroasa).
In acest caz sunt descrise modificari precanceroase ale mucoasei polipului cu potential de malignizare dar care la momentul actual prezinta un prognostic favorabil.
Dupa examinarea macroscopica si ulterior microscopica se va emite raportul final - diagnosticul. Acesta in exemplul dat va fi: biopsie colonoscopica de la nivelul colonului sigmoid reprezentand polip adenomatos.
In aceasta forma a exprimarii concise a diagnosticului sunt incluse multe date importante si anume: localizarea leziunii la nivelul colonului, portiunea sa numita sigmoid, modalitatea de prelevare a biopsiei prin colonoscopie, ce reprezinta structura trimisa - polip si rezultatul examinarii microscopice si a vizualizarii modificarilor ce apar in microstructura polipului - adenomatos.
