Dr. Mănăilă Tatiana Călina, medic primar psihiatru
Psihiatria este specialitatea medicala care se ocupa cu identificarea cauzelor, diagnosticul, preventia si tratamentul afectiunilor psihice.
Interviul psihiatric este tehnica diagnostica de baza in psihiatrie. In cadrul interviului psihiatric, medicul descopera aspecte particulare din viata pacientului, folosind criteriile diagnostice DSM-IV TR (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, editie revizuita) precum si ICD 10 (clasificare internationala a maladiilor). Examinarea statusului cognitiv, testarea neuropsihologica, analize de laborator uzuale si imagistica ajuta la evidentierea cauzelor de boala psihica.
Afectiunile psihice pot fi grupate in : tulburari de afectivitate (depresie majora, boala bipolara), tulburari cognitive (dementa multi-infarct, dementa Alzheimer, delir), tulburari anxioase (atacuri de panica, boala obsesiv-compulsiva), tulburari de personalitate, tulburari psihotice (schizofrenia), dependenta de substante (droguri, alcool, tutun).
Psihiatrie pediatrica este o ramura a psihiatriei care se adreseaza copilului, incepand cu varsta de sugar, pana la cea de adolescent si adult tanar (18 ani). Interviul psihiatric in cazul copilului este mai dificil de realizat, in special in cazul copilului foarte mic, datorita absentei unui limbaj expresiv si incapacitatii copilului mic cu limbaj de a-si exprima sentimentele, nevoile si suferintele. De aceea, interviul psihiatric se bazeaza pe observarea directa a comportamentelor copilului (jocul, comunicarea cu membrii familiei, conduita fata de acestia, exprimarea prin desen), dar si prin analiza datelor culese de la parinti sau persoanele din anturajul apropiat (rude, educatori, profesori). Simptomele unor afectiuni psihice la copii au adesea un aspect mai putin bine definit sau mult diferit decat in cazul adultilor, ceea ce face ca diagnosticul sa fie mai greu de stabilit, iar evolutia sa fie imprevizibila. Incidenta si prevalenta tot mai mare a unor boli cu debut in copilarie sau specifice acestei perioade de viata, precum sindromul ADHD, tulburarile de spectru autist, tulburarile de conduita, de invatare sau alimentare, impun necesitatea unor controale periodice medicale si tratamentul cat mai precoce instituit, de statusul mental si psihic al copilului depinzand toata evolutia lui ca adult integru, responsabil, normal integrat intr-o lume plina de solicitari, exigente, stres, si in care marginalizarea de catre societate este inca mult prea mare.
