Paradontoza (afectarea parodontiului) este o boala extrem de raspandita (peste 70% din adulti sunt afectati intr-un anumit grad), fiind una dintre principalele cauze ale pierderii dintilor. Cu toate acestea boala este tratata superficial si tardiv, pacientii nefiind constienti de repercursiunile ei.

Parodontoza debuteaza cu inflamatii gingivale, ce evolueaza in retractii gingivale si osoase cu aparitia spatiilor inestetice intre dinti, ducand la mobilizarea si pierderea acestora. Tratamentul modern al paradentozei presupune o abordare multidisciplinara a bolii ce reuseste pastrarea dintilor pe arcada si reintegrarea lor functionala pentru o perioada cat mai lunga de timp.

Exista ideea ca un dinte sanatos inseamna un dinte fara carii; este o viziune gresita pentru ca dintele este fixat in os prin intermediul unui ligament parodontal (“parodontal” vine din greaca si inseamna “in jurul dintelui”. Boala e cauzata de bacteriile care ajung la acest ligament, il inflameaza, aparand apoi un proces de resorbtie osoasa si retractie gingivala. Deoarece gingivita nu se manifesta prin durere, majoritatea pacientilor nu se prezinta la medic, permitand astfel bolii sa se instaleze. Evolutia poate trece neobservata luni sau chiar ani.

Semne ale instalarii bolii:

• gingie inflamata care se “desprinde” de pe dinti;
• gingie retractata (ce inseamna de fapt o retractie a tesutului osos subiacent), care descopera inestetic radacinile, dand senzatia de “dinti lungi”;
• mobilitate dentara.

Pentru a preveni aparitia acestor simptome pacientii trebuie sa aiba o buna igiena orala, o alimentatie sanatoasa si sa beneficieze la un anumit interval de timp (media este de 6 luni) de o igienizare profesionala – detartraj cu ultrasunete completat de unul manual, periaj profesional, tratamente locale antiinflamatoare si antibacteriene. Boala parodontala, odata instalata, trebuie sa beneficieze de un tratament chirurgical si medicamentos cat mai precoce, asigurand astfel prelungirea duratei de viata a dintilor.