Logopedul este psihologul subiectului evaluat sau a persoanei cu care întreprinde actul terapeutic psihologic si logopedic.
Limbajul este atât de minunat încât de cele mai multe ori ne da aripi cu care sa pictam lumea în cuvinte fel si chip, dar uneori este si hain, când cuvintele întârzie sa apara, iar lumea nu reusim sa o coloram în nuantele preferate. Fara limbaj toate gândurile pe care le nascoceste mintea si toate simturile pe care le resimte sufletul nostru, ar ramâne închise în propria noastra persoana fara a le putea exterioriza.
Limbajul tine de dezvoltarea aparatului fonoarticulator compus din buze, dinti, limba, palat, epiglota, cavitate nazala, laringe, trahee, bronhii, plamâni, uvula si diafragma, cu ajutorul carora sunt emise corect fonemele limbii vorbite. Fiecare organ fonoarticulator are rolul sau în dezvoltarea limbajului.
Reflexele motorii oro-faciale ce apar în timpul dezvoltarii uterine si în copilarie stau la baza tuturor competentelor de alimentatie, dar si de pronuntie si limbaj.
Dezvoltarea si maturizarea cu întârziere a reflexelor oro-faciale pot fi generate de probleme congenitale sau evenimente traumatizante ce apar în uter, la nastere sau dupa nastere. Aceasta întârziere poate afecta apoi supravietuirea (probleme de alimentatie si respiratie), deprinderea limbajului si a întelegerii.
Prin intermediul terapiei oral-motorie sunt dezvoltate abilitatile oral-motorii, necesare pentru achizitia limbajului si un mod de hranire corect. Aceste abilitati sunt:
– Constientizare
– Coordonare
– Forta
– Rezistenta