. Dimensiunea regională a politicii externe, consolidarea relaţiilor pragmatice de cooperare cu partenerii estici, relaţia cu Republica Moldova
- România va continua să susţină aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi obiectivul strategic al acesteia de integrare europeană. Ca stat membru UE, România va insista pentru o mai mare implicare a Uniunii în Republica Moldova, pentru acordarea de asistenţă financiară europeană şi creşterea contribuţiei Uniunii la finanţarea proiectelor de dezvoltare economică şi socială.
- România va acţiona în continuare pentru convenirea şi realizarea unor proiecte de cooperare bilaterală în relaţia cu Republica Moldova, în domeniile prioritare: comerţ, transporturi, energie, educaţie.
- Dezvoltarea relaţiilor speciale cu Republica Moldova se va fundamenta pe baza parteneriatului cu vocaţie europeană, atât în plan politic, cât şi economic. Vor fi promovate o serie de instrumente în plan bilateral, între care stimularea şi garantarea investiţiilor româneşti în Republica Moldova, acordarea de asistenţă din Fondul de Asistenţă pentru Dezvoltare, proiecte bilaterale pentru stimularea cooperării în domeniul educaţiei, culturii ş.a.
- România va continua să susţină reglementarea conflictului transnistrean şi sprijinirea implicării constante şi consistente a UE în identificarea unei soluţii negociate viabile, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova.
- România va continua să promoveze perspectivele europene ale statelor balcanice şi pe cea a Republicii Moldova, stabilizarea vecinătăţii estice europene şi apropierea ei de Uniunea Europeană, inclusiv prin valorificarea Parteneriatului Estic, în concordanţă cu celelalte priorităţi ale ţării.
- Regiunea Mării Negre, în ansamblul ei, va constitui o temă de interes prioritar pe termen lung pentru politica noastră externă. Obiectivele strategice ale României în regiunea Mării Negre vor fi: consolidarea stabilităţii democratice, accesul la prosperitate prin proiectele de cooperare regională şi cu partenerii din Uniunea Europeană, o abordare inclusivă pentru toţi partenerii de dialog şi cooperare din spaţiul estic, conectarea la proiectele regionale ale UE.
- România va promova o implicare mai substanţială a Uniunii Europene în soluţionarea conflictelor îngheţate, facilitând consolidarea unui climat de securitate şi stabilitate în vecinătatea estică.
- România va susţine cu consecvenţă întărirea cooperării în cadrul OCEMN şi în cadrul Sinergiei Mării Negre şi va acţiona pentru menţinerea interesului european faţă de aceste iniţiative.
- România va acorda o atenţie prioritară, în plan regional, conexiunilor strategice între zona Mării Negre şi zona Mării Caspice, prin consolidarea şi diversificarea relaţiilor bilaterale cu statele din Asia Centrală şi prin implicarea sporită în iniţiativele UE pentru regiune.
4. Fructificarea parteneriatelor României în plan bilateral şi multilateral, consolidarea parteneriatelor bilaterale cu state europene, a dimensiunii transatlantice şi a parteneriatului strategic cu SUA
- Un obiectiv al politicii externe îl va constitui aprofundarea sferei de acţiune a parteneriatelor existente prin accentuarea dimensiunilor economică, tehnico-ştiinţifică, culturală şi educaţională.
- Va fi continuată dezvoltarea parteneriatelor bilaterale în cadrul UE, urmărind concretizarea angajamentelor sectoriale fundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul acţiunii comune atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara acesteia.
- Parteneriatul strategic cu SUA: Obiectivul prioritar este trecerea la o nouă etapă a dimensiunii sale economice şi tehnico-ştiinţifice şi creşterea investiţiilor americane în România. Excelenta cooperare în planul securităţii şi apărării va fi aprofundată. Se va urmări avansarea procesului de creare a condiţiilor pentru scutirea de vize a cetăţenilor români care călătoresc în SUA.
- Va fi promovată o relaţie pragmatică a României şi a Uniunii Europene cu Rusia, cu accent pe intensificarea legăturilor economice şi stabilirea unor legături mai strânse la nivelul societăţii civile. Ne propunem trecerea la o cooperare concretă, multidimensională, care să valorifice la maximum complementarităţile existente între relaţia bilaterală directă şi cea dintre UE şi Rusia.
- Parteneriatul strategic cu Franţa: Consolidarea dialogului cu Franţa în interiorul UE va avea ca obiective adoptarea de poziţii convergente şi promovarea de inţiative comune la nivel european. În sfera relaţiilor comerciale vor fi urmărite prioritar domeniile energie, agricultură, transporturi, mediu şi comerţ, pe baza Foii de Parcurs a Parteneriatului. În materie de liberă circulaţie a forţei de muncă, obiectivul principal este finalizarea procesului de deschidere a pieţei muncii franceze pentru lucrătorii români. În perspectiva aderării la Spaţiul Schengen, România va coopera cu Franţa pentru consolidarea controlului frontierelor, precum şi pentru accelerarea luptei împotriva criminalităţii organizate.
- Relaţiile cu partenerii apropiaţi din Europa Centrală (Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ţările Baltice, Bulgaria), vor fi promovate pe o bază pragmatică, actualizată la obiectivele comune în cadrul Uniunii Europene şi se va acţiona printr-o ofensivă diplomatică şi economică, concertată şi profesionistă, pentru recuperarea pieţelor externe pierdute după 1989, în parteneriat cu mediul de afaceri.
- O prioritate pentru politica externă a României va fi dezvoltarea relaţiilor tradiţionale cu ţările emergente, China, India, Brazilia. Va fi necesară alocarea unor resurse consistente în exercitarea politicii noastre externe pentru revigorarea relaţiilor cu aceste mari puteri. Prioritară este reconfirmarea relaţiilor politice de parteneriat cu China şi completarea acestora cu o relaţie economică echilibrată. De asemenea, vor fi consolidate parteneriatele şi relaţiile speciale cu alte state din Asia, precum Japonia şi Coreea de Sud.
- Ne propunem recâştigarea influenţei în zonele tradiţionale de cooperare şi câştigarea de noi pieţe, inclusiv prin extinderea parteneriatelor cu ţări influente din Orientul Mijlociu, dintr-o perspectivă care uneşte interesul întăririi relaţiilor economice cu sprijinul pentru promovarea păcii în această regiune. Obiectivul în relaţia cu Israelul este realizarea unui parteneriat strategic pe domenii multiple cu România.
- Trebuie valorificate bunele relaţii cu statele arabe, în scopul promovării intereselor economice şi culturale pentru facilitarea dialogului între civilizaţii.
- Putem să ne capacităm expertiza pentru a aduce o valoare adăugată dialogului în deblocarea situaţiilor conflictuale, pentru promovarea păcii şi stabilităţii în regiune.
- Transformările ce privesc relaţiile cu ţările din America Latină şi Africa vor urmări să pună mai bine în valoare interesele economice româneşti, ţinând seama de oportunităţile oferite de relaţia acestor state cu UE, valorificarea mai atentă a capitalului de simpatie pentru România din aceste ţări, reluarea legăturilor cu cei care au studiat în România.
- Politica externă va urmări eficientizarea demersului României în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale, precum ONU, OSCE, Consiliul de Cooperare Regională (fostul Pact de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est), Consiliul Europei, OCEMN etc., fundamentat pe conduita de promovare a cooperării internaţionale şi pe acţiunea concertată cu partenerii strategici.
5. Recalibrarea dimensiunii economice a politicii externe prin promovarea mai dinamică a intereselor economice, energetice şi comerciale ale României
- Demersuri pentru expansiunea firmelor cu capital românesc în sud-estul Europei şi în vecinătatea estică, susţinerea promovării exporturilor româneşti şi atragerea de investiţii în zonele ţintă de expansiune economică.
- Promovarea la nivel european a oportunităţilor de dezvoltare în bazinul Dunării ca proiect de maximă relevanţă pentru interesele economice directe ale României şi ale UE în ansamblul său.
6. Asigurarea securităţii energetice prin identificarea oportunităţilor de acces la pieţe şi prin participarea la proiecte de diversificare a surselor de aprovizionare
- Reprezentarea concretă a intereselor strategice directe ale României în politicile europene privind securitatea energetică, inclusiv pe parcursul trecerii la etapa de implementare a proiectelor NABUCCO, PEOP şi terminalul LNG de la Constanţa.
- Valorificarea potenţialului de tranzit al României pentru resursele energetice, inclusiv prin transformarea portului Constanţa într-un important punct nodal, logistic şi terminal de LNG.
- Promovarea intereselor directe ale României în structurarea viitoarelor rute europene de transport şi de conectare a Uniunii Europene cu zona Mării Negre şi Caucaz.
- Interconectarea sistemului naţional de transport al gazelor naţionale cu cele ale statelor din vecinătate.
. Asigurarea şi garantarea drepturilor cetăţenilor români aflaţi în străinătate, promovarea şi protejarea identităţii, a intereselor comunităţilor româneşti din vecinătate şi din alte zone ale lumii
- Protejarea drepturilor minorităţilor româneşti din ţările învecinate, precum şi perpetuarea valorilor naţionale: limbă, tradiţii, cultură, religie.
- Întreprinderea tuturor demersurilor instituţionale care se impun pentru ca românii stabiliţi în statele UE să beneficieze în totalitate de drepturile şi oportunităţile aferente statutului lor de cetăţeni europeni; continuarea eforturilor pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare la Spaţiul Schengen, precum şi pentru ridicarea restricţiilor privind libera circulaţie a lucrătorilor români de către toate statele membre ale UE.
- Consolidarea palierelor de diplomaţie culturală şi ştiinţifică, inclusiv prin organizarea de târguri şi expoziţii pentru a populariza valorile şi tradiţiile.
- Finanţarea unor proiecte vizând prezervarea identităţii naţionale şi îmbogăţirea patrimoniului spiritual românesc în afara graniţelor ţării.
- Crearea unei platforme informatice care să faciliteze, cu sprijinul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, accesul la informaţii în domenii specializate (evoluţiile înregistrate pe piaţa muncii, cadrul de reglementări în materie de respectare a drepturilor).
- Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional dedicat interacţiunii cu românii din afara graniţelor, pornind de la interesele şi preocupările specifice acestora.
- Extinderea colaborării MAE cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Patriarhia Română, Institutul Cultural Român, Academia Română în vederea promovării culturii şi spiritualităţii româneşti în spaţiul UE, precum şi pentru sprijinirea dialogului intercultural cu ţări aflate pe alte continente.
8. Punerea în valoare a potenţialului creativ, cultural şi ştiinţific al României
- În planificarea şi derularea acţiunilor de politică externă, se va încuraja implicarea partenerilor din societatea civilă, mediul academic, mediul cultural.
- Proiectele de diplomaţie publică vor încuraja implicarea elitelor din comunităţile româneşti din străinătate în proiectele de modernizare a societăţii româneşti.
- Guvernul va extinde acordarea de burse de studii în România, având ca scop diseminarea şi promovarea valorilor europene în state terţe, pentru a oferi relaţiilor politice şi comerciale un solid fundament ştiinţific şi cultural.