La originea Valsului Lent a fost Boston-ul, dans care a disparut odata cu sfarsitul primului razboi mondial. Boston-ul (importat din SUA) a fost dansat pentru prima data intr-un club select din Anglia, in 1874. Dansul Boston nu seamana deloc cu Valsul Lent de astazi. Pozitia partenerilor era diferita: partenerii dansau unul langa celalalt.
Valsul Lent prinde contur dupa Primul Razboi Mondial, cand se decide ca miscarea sa fie: pas, pas, langa. Varianta moderna a acestui dans a fost creata in jurul anului 1910, de catre profesori de dans din Anglia.
La campionatul din 1922, Victor Sylvester a castigat dansand o combinatie care era formata doar din figurile Natural Turn, Change of direction si Reverse turn, mai putin decat invata astazi un incepator.
Dansul a fost imbunatatit incepand cu anul 1926, cand miscarea de baza s-a schimbat in: pas, lateral, langa. Apoi au aparut multe alte figuri, care au ajuns sa fie standardizate de Imperial Society of Teachers of Dancing (ISTD). Cele mai multe se folosesc si astazi in dansul sportiv.
Contributii importante in dezvoltarea Valsului Lent au avut Victor Sylvester, Miss Josephine Bradly, Maxwell Steward si Pat Sykes, primii campioni englezi.
Astazi
Este un dans lin, care combina deplasarea pe orizontala cu miscari verticale, determinand variatii ale centrului de greutate al perechilor. Predomina intoarcerile in ambele directii, iar miscarile de baza includ o suita de pasi (Chasse turn) in care picioarele se apropie pe pasul al treilea. Ezitarea (hesitation) reprezinta exceptia, in care se face un singur pas pe prima bataie a masurii, pastrandu-se pozitia pe celelalte doua.
Miscarile care caracterizeaza Valsul Lent sunt inaltarile si coborarile. Acestea se repeta la fiecare masura astfel:
- Pe pasul 1 incepe inaltarea;
- Pe pasii 2 si 3 continua inaltarea;
- Pe sfarsitul pasului 3 se coboara.