Se intampla adesea ca un copil sa treaca prin stari emotionale diametral opuse de-a lungul copilariei. Uneori poate sa fie chiar expus unor traume emotionale inevitabile peste care poate sau nu sa treaca singur.

Explorarea si terapia dificultatilor copilului se realizeaza prin combinarea metodelor verbale (povesti terapeutice, calatorii imaginare) cu alte strategii bazate pe joc (ludoterapie) si arta (artterapie). Astfel, prin joaca, desen, dans, muzica, copiii se simt in siguranta fata de propriile lor sentimente si reactii, se distanteaza de evenimentele traumatizante traite, invata sa isi rezolve problemele si sa actioneze intr-un mod mai adecvat.

Atat desenele, cat si jocurile sunt considerate drept cele mai relevante modalitati de expresie ale primilor ani de viata, ele oferind date importante despre inteligenta si afectivitatea copilului. In mod special, desenul liber, spre deosebire de desenul dupa model, indeplineste rolul unei veritabile creatii,care exprima spontan viziunea personala a copilului asupra mediului inconjurator si prin aceasta, se instituie intr-un veritabil test psihodiagnostic al personalitatii.

Desenul liber constituie o foarte potrivita cale de evaluare a personalitatii in formare a copilului si a problemelor sale emotionale, precum si a relatiilor sale cu familia, a traumelor pe care eventual le-a suferit, a nivelului de anxietate existentiala, a capacitatilor si a dificultatilor sale de a se adapta la mediul social.

In cadrul psihoterapiei se urmareste incurajarea copilului in a-si explora si exprima sentimentele, sentimente si ganduri care daca raman neexteriorizate tind sa devina foarte intense si pot genera o serie de probleme pe termen lung.

Procesul terapeutic este adecvat varstei copilului, si tine cont de perioada de dezvoltare in care se afla acesta, atat din punct de vedere biologic, cognitiv, emotional si social.