Ghidul Serviciilor
Centru Medical Rovital Clinic
inapoi la firma 2965 vizite
Poza Terapie prin electrostimulare
Pret: 10 RON
Foto

In mod eronat se crede ca folosirea electricitatii in medicina este de origine recenta. Ca si acupunctura, electroterapia are radacini adanci in antichitate, atunci cand a inceput utilizarea magnetitei (o roca cu proprietati magnetice) sau a chihlimbarului ("electron" in limba greaca) in podoabe cu proprietati vindecatoare. De exemplu se stie sigur ca Scribonius Largus, medic in armata imparatului Nero, folosea pestii electrici inainte de anul 100, pentru tratarea gutei sau a durerilor de cap.Iata cateva exemple de aplicare timpurie a electricitatii in diverse tratamente, de unde se poate vedea ca electricitatea si acupunctura s-au "intalnit" de mult timp. Gennai Hiraga din Envo (Japonia) electrostimula acupunctele inca din 1764. In 1757, Benjamin Franklin utilizeaza electricitatea la tratarea umarului. Luigi Galvani, in 1791, descopera ca impulsurile electrice contracta muschiul, iar in 1800, Carlo Matteucci arata ca un tesut lezionat genereaza curent electric. John Birch, in 1812, foloseste socuri electrice pentru a trata o fractura de tibie care nu se vindeca. In 1816, medicul francez Louis Berlioz, aplica curent continuu pe acele de acupunctura, iar un compatriot al sau, Jean-Baptiste Sarlandiére, medic neurolog, publica in 1825, "Mémoires sur l'électro-puncture". Aceasta carte este considerata ca fiind primul tratat de electropunctura din lume, unde se descrie tratarea gutei si reumatismului cu acupunctura si curent electric (se descarca butelii de Leida pe ace). Succesul lui Sarlandičre in tratarea maladiilor reumatice, respiratorii si a diferitelor forme de paralizie, a determinat larga raspandire a metodei in spitalele din Franta. De retinut ca in 1875 medicul american L. H. Cohen foloseste electro-acupunctura pentru a anestezia un pacient in timpul unei operatii de inlaturare a unei tumori glandulare.Popularitatea metodelor electrice a scazut la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului XX, datorita rezultatelor variabile si descoperirii de noi medicamente.Interesul pentru metodele electrice de tratare a durerii a crescut din nou dupa 1965, cand Melzack si Wall au furnizat argumente fiziologice solide pentru efectele analgezice ale electricitatii. Ei au propus ca mecanism, inhibarea transmisiei semnalelor dureroase de catre activitatea nervilor periferici aferenti, senzoriali, sau de catre activitatea cailor de inhibitie a durerii care coboara de la creier. Wall si Sweet in 1967, au stimulat percutanat nervii periferici aferenti, cu semnal electric de frecventa mare si au gasit ca procedura alina durerea la pacientii cu dureri cronice.Pentru inhibitia durerii este folosita stimularea electrica a nervilor din coloana vertebrala prin fire implantate in zona. La testarea eficientei acestor dispozitive, medicii utilizau stimularea prin electrozi asezati pe piele (transcutanata), ca sa vada un efect favorabil. Apoi s-a realizat ca metoda se poate folosi ca atare, ca modalitate distincta pentru diminuarea durerii. Asa s-a nascut stimulatorul transcutanat al nervilor (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation TENS) pentru alinarea durerii si de aici electropunctura, ca modalitate de stimulare a acupunctelor cu electrozi asezati pe piele.Ultimele decenii ale secolului XX au fost marcate de descoperiri remarcabile ce au dezvoltat intelegerea fenomenelor biologice. Din pacate doar cativa pionieri, ca Robert Becker, Bruce Pomeranz sau Ji Sheng Han au perseverat in lamurirea fundamentelor activitatii bioelectrice a fiintelor vii, care se afla la baza fiziologiei dezvoltarii si a acupuncturii.Cercetarile din anii 1980, ale profesorului Ji Sheng Han, de la Beijing Medical University din China, folosind o abordare occidentala a Medicinii Traditionale Chineze, au aratat ca electroacupunctura genereaza in organism:- la 2Hz enkefaline (in maduva spinarii), beta-endorfine (in creier);- la 100Hz (pulsuri per secunda) dynorfine (in maduva spinarii).Richard Cheng din Toronto, Canada, confirma in 1989, ca electroanalgezia este mediata de diverse substante neurotrope, functie de frecventa de stimulare:- endorfine la 4Hz,- monoamine, serotonina si norepinefrina (noradrenalina) la 200Hz.Intensitatea stimularii electrice poate fi variata pe o plaja relativ ingusta, peste nivelul de perceptie dar sub pragul dureros. Durerea este sesizata de neuronii de tip C, dar si parte din celelalte fibre de tip A sunt vizate de electrostimulare prin mecanismul de "poarta a durerii". La subiectii normali sau la cei aflati in criza dureroasa acuta, o intensitate mai mare produce uzual un efect analgezic mai puternic, dar la dureri cronice o stimulare moderata, nu puternica, produce efecte analgezice mai bune.Frecventa impulsurilor electrice de stimulare are o mare importanta, fiindca in sistemul nervos central se genereaza peptide opioide endogene (enkefalina, endorfina si dynorfina) doar stimuland periferic cu anumite frecvente.Caile neurale ce mediaza efectul analgezic obtinut la frecvente jose (2 Hz) sau frecvente inalte (100 Hz) de stimulare electrica sunt diferite:* frecventa de 2Hz actioneaza asupra nucleului arcuat din hipotalamus care prin mecanismul beta-endorfinic stimuleaza substanta gri periapeductala;* frecventa de 100Hz actioneaza asupra nucleului parabrahial care prin mecanismul dynorfinic stimuleaza substanta gri periapeductala;* substanta gri periapeductala, prin medulla oblongata, influenteaza transmisia prin maduva spinarii, prin enkefaline (la 2Hz) sau prin dynorfine (la 100 Hz).Activarea simultana a celor trei tipuri de receptori opioizi produce un efect analgezic sinergic, adica putem obtine o suprimare rapida a durerii (la 100 Hz) si un efect durabil in timp (la 4 Hz).Unele electrostimulatoare folosesc trenuri de impulsuri, adica aplica stimul de 100 Hz, urmat de o pauza, cu o frecventa de repetitie de 1 Hz, asa organismul elibereaza atat endorfinele de la 1 Hz cat si serotonina de la 100 Hz. Totusi obtinerea senzatiei "Dei Qi", o durere surda placuta, preferata de acupunctori, necesita o simulare continua puternica la 1-4 Hz, necesara pentru eliberarea de cortizon si endorfine prin activarea fibrelor aferente de tip III.Durata de viata a substantelor secretate de organism pentru alinarea durerii este mica: enkefalinele- cateva minute, endorfinele- cateva ore. Prin stimularea electrica transcutanata a nervilor se determina organismul sa produca endorfine ori de cate ori avem nevoie de ele.Locul stimularii este foarte important, trebuiesc stimulate toate punctele dureroase aflate pe teritoriul afectat, dar alaturi de aceste puncte locale este necesar sa se stimuleze punctele distale (aflate la distanta de zona afectata) indicate de Medicina Traditionala Chineza. Dintre punctele distale utilizate des in afectiuni algice este punctul Vezica Urinara 60, aflat in spatele maleolei externe, intre glezna si tendonul lui Ahile.  

Mobil   |   Web   |   Anuntul Telefonic
Copyright © GHIDUL SERVICIILOR 2024
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.