Lăcaşul de cult actual a fost ridicat pe locul unde a mai existat cel puţin o biserică. Se ştie că aici s-a aflat la mijlocul secolului al XIX-lea o biserică din lemn care avea hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de Vasile şi Chiriac, farmazoni (francmasoni). Chiriac era nepotul polcovnicului (colonelului) Procopie Canusius, care fusese proprietarul unei importante averi pe malul Dâmboviţei. Aici au fost îngropaţi eroii pompieri căzuţi în luptele cu turcii de la 13 septembrie 1848 de pe Dealul Spirei şi de la bariera de pe Podul de Pământ (Calea Plevnei). Într-o groapă comună au fost înmormântaţi cu toate onorurile doi ofiţeri (lt. Nicolae Dănescu şi slt. Stărostescu) împreună cu 47 de soldaţi pompieri. La 13 septembrie 1998, la aniversarea a 150 de ani de la jertfa acestora, a fost sfinţit în curtea bisericii un monument funerar din marmură.

 Din revista Magazin Istoric, nr. 6-1967, aflăm că ea a fost construită în anul 1836 pe terenul mănăstirii “Sfântul Sava”, servind drept biserică a cimitirului. Biserica purta supranumele Malmaison, după cazarma care se afla vis-a-vis de ea.

Actuala biserică, cu hramurile Sf. Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie) şi Sf. Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş (7 decembrie), a fost construită după acelaşi plan arhitectural între anii 1906-1908 cu sprijinul enoriaşilor, ctitor principal fiind doamna Elisabeta P. Nichifor, care a contribuit substanţial la ridicarea sfântului lăcaş spre pomenirea fiicei sale Mărioara, care a trecut la Domnul în anul 1902 la vârsta de 20 de ani. Monumentul funerar al acesteia şi cel dedicat ctitorilor Elisabeta şi Petrache Nichifor se află în faţa bisericii. Preot paroh era în acea vreme părintele Dobre Enescu

Lăcaşul, împodobit cu pictură în ulei, a fost sfinţit în anul 1909 în timpul Mitropolitului Primat Athanasie Mironescu, conducătorul ţării fiind Carol I. Catapeteasma a fost lucrată din lemn de tei de către sculptorul Babic şi acoperită cu foiţă de schlag-metal. Cutremurul din 1940 a afectat substanţial edificiul, fiind necesară consolidarea cu tiranţi dubli de fier în anul 1943. Doi ani mai târziu a fost reparat acoperişul, deteriorat în timpul bombardamentelor din cel de-al doilea război mondial.Un deceniu mai târziu, în 1954, a fost începută repictarea bisericii prin metoda fresco de către pictorul Nicolae Stoica, care va dura până în 1963. Cutremurul din 4 martie 1977 a distrus acoperişul de ţiglă, a dus la fisurarea pereţilor şi a afectat structura de rezistenţă a turlei cu clopote. Reparaţiile au fost începute imediat din grija preoţilor Petre Murărescu şi Iordache Pascu, care au fost sprijiniţi substanţial de enoriaşi şi de patriarhul Justinian Marina.

În următorii ani, preotul paroh Teodor Moldoveanu şi preotul Miluţă Bucată, împreună cu membrii consiliului parohial şi credincioşii parohiei, au reuşit să termine restaurarea picturii care era acoperită de funingine. Restaurarea a fost efectuată de pictorul Petre Achiţenie, lucrările fiind terminate în anul 1983, în timpul patriarhului Justin Moisescu.

În anul 1992 a fost numit paroh părintele protosinghel Vartolomeu Bogdan, secretarul Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române din acea vreme. În timpul păstoririi sale a fost reparat acoperişul afectat în decembrie 1989, fiind efectuate şi alte reparaţii şi dotări ale bisericii şi casei parohiale. De asemenea, a fost construit un paraclis în nordul bisericii, cu hramul Sfânta Treime (ziua de luni după duminica Rusaliilor). Pictura paraclisului a fost realizată de pictorul Silviu Călugăru iar iconostasul de către sculptorul Alexandru Mocanu. Tot din grija preacuviosului părinte Vartolomeu Bogdan s-au mai realizat şi o hotă pentru lumânări, o cruce placată cu marmură şi un bazin pentru aghiasmă.

În anul 2006 a fost numit preot II părintele conferenţiar doctor Constantin Preda, pe atunci şeful catedrei de Noul Testament a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. În luna ianuarie 2008, preafericitul părinte patriarh DANIEL l-a numit preot paroh. În scurt timp a fost transferat aici, de la mănăstirea Antim din Capitală, şi părintele George Ghionea. În toamna anului 2008, Parohia Sfântul Gheorghe - Plevna a primit cel de-al treilea slujitor, părintele Iuliu Adrian Blaga