Imbolnavirea gingiei (parodontiului) este o afectiune din ce in ce mai raspandita in lumea moderna. In faza initiala, aceasta provoaca sangerari si dureri la nivelul gingiei, un miros neplacut, fetid al aerului expirat. Ulterior durerea se extinde la nivelul dintilor, acestia capatand un grad de mobilitate , deoarece insusi aparatul de sustinere al dintelui in alveola (similar unei articulatii) se imbolnaveste. Deseori se observa migrari ale dintilor, aparitia unor spatii intre dinti, care inainte nu existau. Ajunsa intr-o faza avansata, parodontoza provoaca pierderea dintilor. In functie de gravitatea afectiunii, se acorda un tratament complex, care poate consta intr-o curatire in profunzime  sub nivelul gingiei a depunerilor de tartru aderente de suprefata dintilor si radacinilor acestora, aplicarea unui antibiotic local specific sau chiar chirurgical prin decopertarea gingiei si chiuretarea tesutului imbolnavit de sub marginea gingiei si in jurul radacinilor dentare.

Procedeul poate fi repetat la intervale diferite de timp pentru restabilirea echilibrului fiziologic tisular si insanatosirea gingiilor dar si in scop profilactic. Afectiunile parodontale avansate, cronicizate si netratate sunt responsabile, in afara de pierderea dintilor, de afectiuni grave ale organelor interne vitale cum ar fi rinichi, inima, ficat, sistem circulator. Virulenta si pericolul afectarii organelor interne prin bacteriile livrate permanent in corp de afectiunile parodontale cronicizate au fost confirmate cu mult timp in urma de cercetari confirmate in mai multe institutii de cercetare in medicina de renume international. Astfel profilaxia si tratamentul acestei afectiuni are ca prioritate prevenirea afectarii organelor vitale si sistemice si in plan secundar pastrarea integritatii arcadelor dentare.