Istoria ei incepe in anul 800 i.d.Ch, cand etruscii au descoperit ca ceramica poate fi utilizata nu numai pentru vase, ci si la acoperisuri. Fabricata din argila amestecata cu apa, uscata la aer si arsa in foc, a rezistat pe piata invelitorilor si continua sa o faca datorita faptului ca poate fi folosit pentru orice fel de acoperis (nou sau refacut). Mediul inconjurator are o influenta redusa asupra lor, datorita rezistentei mecanice mari (poate suporta greutatea zapezii sau a ghetii), rezistentei la foc, inghet, acizi, baze, materiale alcaline si radiatii ultraviolete. Printre calitati mentionam si faptul ca nu are emisii poluante, asigura o aerisire buna, permite evacuarea vaporilor de apa si are o durata de viata de pana la 150 de ani. Montarea acestui tip de tigla este realizata pe sipci orizontale, iar datorita greutatii ei (pana la 5 kg/bucata), capacitatea portanta a sarpantei trebuie sa fie mare. Un alt inconvenient este evacuarea deficitara a apei de ploaie si zapezii, datorita asperitatilor de pe suprafata materialului. Cu timpul, apar fisuri in material ce permit infiltrarea apei, accelerand astfel deteriorarea acoperisului. De aceea, trebuie supravegheate periodic, pentru a putea fi inlocuite la timp cele sparte. E bine sa stiti ca tiglele cu forme diferite nu sunt compatibile si nu pot fi combinate. Tocmai de aceea, va recomandam sa va pastrati un stoc de tigle pentru viitoarele reparatii.