Acum este rămasă, în spatele blocurilor actualului Bulevard Corneliu Coposu, alături de Teatrul Evreiesc de Stat, în zona demolată înainte de 1989.

A fost zidită de Jupân Udrecan clucer, în anul 1735, cum arată pisania, în timpul domniei lui Ioan Grigore Ghica.

Biserica Udricani făcea parte din "mahalaoa popei Isac" la 1750, iar la sfârşitul secolului al XVIII-lea în chiliile sale funcţiona o „şcoală românească”- unde au învăţat boierii Văcăreşti,  Anton Pann, Marin Serghiescu, Petre Ispirescu ş.a., apoi „o şcoală de caligrafi” şi „Azilul Protopopul Teodor Economu”.   Reparată în 1810, după cutremurul din 1802, i-a fost închis pridvorul cu zidărie. A fost refăcută după „Focul cel Mare din ziua de Paşti la 23 martie 1847. Este restaurată parţial de Comisia Monumentelor Istorice între 1937-1945, iar după cutremurul din 1977, consolidată impropriu, în anul 1998.

Restaurarea din 2006-2008, realizată prin străduinţa preotului paroh Constantin Pătuleanu, după proiectul arh. Constantin Carp, au dat o faţă nouă vechiului lăcaş. Urmează refacerea Aşezămintelor Udricani, care vor relua activităţile educativ-formative şi socio-caritative.