Strugurii Sunt miljlocii spre mari, cilindro conici, aripati, cu boabele asezate des pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita groasa, de culoare negru violaceu, acoperita cu multa pruina, punctul pistilar persistent; pulpa zemoasa, cu mustul necolorat si gust placut.
Soi cu perioada scurta de vegetatie (150-160 zile are vigoare foarte mare de crestere, cu cresteri vegetative puternice si fertilitate scazuta, 35-40% lastari fertili. Maturarea deplina se realizeaza la 2-3 saptamani dupa soiul Chasselas dore (epoca a IV-a). Rezistente biologice: are rezistenta foarte buna la ger (-22°C -24°C) si la seceta, sensibil la mana si fainare, mijlociu rezistent la putregaiul cenusiu, molii si acarieni.
Soi care datorita vigorii mari de crestere necesita cultura pe terenuri mai putin fertile, scheletice, calcaroase si altoirea pe portaltoi mai putin vigurosi, care sa ii tempereze cresterile vegetative (SO4, SC 71, SC 25). Se preteaza la conducerea pe tulpini inalte si semiinalte, cordon bilateral simplu sau dublu, cu taiere in elemente scurte de rod. La taiere se atribuie sarcini mari de rod 20-25 ochi/m2, repartizata pe cepi de 2-3 ochi. Tehnologic, soiul acumuleaza multe zaharuri 200-250 g/l, cu aciditate echilibrata 4,7-5,5 g/l H2SO4, vinurile obtinute fiind armonioase. Prin supramaturare concentratiile in zahar ating 250-270 g/l, incat vinurile obtinute se incadreaza in categoria celor cu denumire de origine. Productiile de struguri sunt variabile de la 6-8 t/ha pana la 10-12 t/ha.
Feteasca neagra se cultive cu rezultate bune in Moldova si in Muntenia.